Citez integral un articol foarte interesant si concis pe care l-am gasit intamplator pe net. Mi-ar place sa o invit pe autoarea articolului sa scrie si pe acest blog, dar din pacate nu o cunosc.
Câte ceva despre bibliotecile şi bibliotecarii canadieni
În Canada zilelor noastre termenul de bibliotecar, este din ce în ce mai puţin utilizat.
Extraordinara dezvoltare a informaticii a avut un impact deosebit şi în viaţa bibliotecilor şi a slujitorilor ei, bibliotecarii. Termenul e pe cale de dispariţie fiind tot mai mult înlocuit cu « specialist în ştiinţa informării ».
De altfel şi pe diploma de masterat în biblioteconomie, acesta este termenul înscris.
Québec-ul se consideră cu cel puţin 10-15 ani în urma zonei engleze a Canadei în privinţa evoluţiei tehnologiilor informaticii şi, implicit, a bibliotecilor. Cu toate acestea am fost plăcut surprinsă de ceea ce am găsit aici şi în acelaşi timp aş putea spune că mi se pare absolut normal ca la început de secol 21 totul să fie aşa cum este, totul să funcţioneze aşa cum funcţionează. Bibliotecile sunt o parte extraordinar de vie în viaţa comunităţii şi nimeni nu-şi mai poate imagina cum ar fi în absenţa lor.
Montreal-ul este unul dintre centrele culturale cele mai importante, poate cel mai important, din Québec şi, cel puţin pentru această provincie, el este reprezentativ.
Toate bibliotecile publice fac parte dintr-o reţea informatizată şi fiecare cartier al oraşului dispune de cel puţin o bibliotecă care face parte din reţea. Mai sunt şi bibliotecile particulare şi bibliotecile englezeşti care fac parte dintr-o altă reţea. Aceasta nu înseamnă că bibliotecile publice integrate în filiera aşa-numită “quebecoise” nu servesc în aceeaşi masură şi un public vorbitor de limba engleză. Apoi, parţial, Biblioteca Naţională a Québecului, bibliotecile universitare şi reţeaua de biblioteci şcolare sunt
integrate în aceeaşi reţea. Fondul documentar al unei biblioteci de acest gen va oglindi întotdeauna natura şi preferinţele comunităţii locale : nu trebuie să uităm că vorbim de o ţară în care emigranţii reprezintă marea majoritate, că diversitatea culturală este foarte mare, la fel şi opţiunile publicului. Prin urmare, bibliotecarul canadian al zilelor noastre trebuie să ştie să se adapteze foarte rapid schimbărilor de orice natură (de tehnologie,
programe de calculator, de public etc.). La absolvirea studiilor de biblioteconomie el trebuie să fie pregătit să lucreze în orice tip de mediu informaţional, de la biblioteci, la companii, mass-media, diverse centre de documentare, etc. Pentru aceasta el trebuie să ştie catalogare, indexare şi clasificare a documentelor conform standardelor internaţionale (RCAA 2, RVM, Dewey, LC etc.) ; trebuie să cunoască modalităţi de dezvoltare a colecţiilor ; trebuie să ştie să caute informaţii pe internet la un nivel avansat
(atât pentru serviciul de referinţe al unei biblioteci, cât şi pentru companiile specializate în anumite domenii); trebuie să ştie să creeze chestionare electronice pentru diverse tipuri de anchete necesare cunoaşterii cerinţelor tipurilor de public-ţintă sau pentru studii cu caracter informativ orientate pe anumite teme; trebuie să ştie să creeze şi să gestioneze o bază de date, să realizeze pagini web sau un site web, precum şi multe alte cunoştinţe legate de specializarea sa (pe care şi-o alege în cel de-al doilea an de
masterat).
Statutul unui bibliotecar canadian este recunoscut ca fiind cel al unui profesionist în ştiinţa informării iar rolul său este de a fi în serviciul publicului. Asta nu înseamnă că vă descriu o lume perfectă, că aici nu sunt greşeli. Nici pe departe. Dar oamenii în general sunt mult mai comunicativi, mai flexibili şi atunci greşelile nu mai determină perturbări semnificative în activitate.
Voi incerca să prezint în continuare o parte din avantajele oferite de funcţionarea în reţea a bibliotecilor publice, cât şi diverse alte aspecte ale serviciilor specifice. În general, aceste biblioteci participă la un catalog colectiv la care au acces permanent. Acest lucru le permite să preia înregistrări bibliografice deja făcute de alte biblioteci, uşurându-se astfel munca în catalogare; le permite, de asemenea, împrumutul
interbibliotecar. Utilizatorul se prezintă la biblioteca din cartier şi cere o carte care se află la o altă bibliotecă ; i se va face o rezervare şi în 2-3 zile o poate recupera tot de la biblioteca de cartier, unde o şi returnează. El poate face această comandă şi prin telefon sau internet. Catalogul electronic al oricărei biblioteci e accesibil de-acasă, pe Internet şi
utilizatorul are o partiţie proprie în care îşi poate verifica şi prelungi singur împrumuturile.
Serviciile tehnice1 al unei biblioteci lucrează în strânsă legatură cu serviciul de referinţe, acesta fiind, de fapt, serviciul care lucrează direct cu publicul.
Ce înseamnă dezvoltarea colecţiilor într-o bibliotecă canadiană? Înseamnă că utilizatorul este singurul în măsură să dicteze domeniile de achiziţie precum şi natura documentelor achiziţionate.Dezvoltarea colecţiilor se face în mod constant în decursul unui an şi utilizatorul are dreptul să facă propuneri pe care le înmânează serviciului de primiri şi lucru cu publicul. Propunerile sunt preluate săptămânal de către responsabilul
serviciului tehnic, analizate şi înaintate spre achiziţionare (în general, 80-
90% din propunerile utilizatorilor sunt acceptate). Propunerile refuzate vor
fi argumentate persoanelor în cauză. În fiecare an, în funcţie de schimbările care pot interveni fie în componenţa publicului ( a comunităţii locale) care frecventează biblioteca,
fie în preferinţele sale, în funcţie de frecvenţa cu care un document este cerut şi în funcţie de spaţiu, o parte din documente sunt retrase definitiv din fondul colecţiilor bibliotecii. Ele mai sunt depozitate pe o perioadă scurtă într-un depozit al bibliotecii, după care sunt scoase la vânzare într-un mic stand al bibliotecii (de obicei, la intrare) pentru preţuri modice, de genul 0,50 -1 $. Anual, cărţile de acest gen, care nu s-au vândut, sunt strânse de la toate bibliotecile şi, ulterior se deschide un târg de carte cu vânzare (preţurile sunt aceleaşi) timp de o săptămână; se mai fac şi donaţii umanitare
către diverse centre etc.
Trebuie să subliniez un lucru extrem de important: aici, misiunea unei biblioteci este să servească publicul cât mai prompt, să pună în circulaţie cât mai repede posibil documentele intrate în bibliotecă. De exemplu, un document foarte cerut va fi prelucrat în aproximativ 12 ore (o prelucrare prescurtată) pentru a fi pus la dispoziţia utilizatorului. Abia după ce documentul nu mai este cerut se va întoarce la serviciul tehnic şi descrierea lui va fi completată. Printre alte servicii oferite utilizatorilor voi aminti diverse ateliere culturale pe diferite teme atât pentru copii cât şi pentru adulţi, programe speciale de învăţare a limbilor străine implementate pe calculatoare, alfabetizare (pentru nationalităţile care cunosc un alt alfabet decât cel latin), Internet gratuit şi diverse informaţii pentru imigranţii proaspăt sosiţi, ajutor şi orientare în utilizarea unor programe sau în regăsirea informaţiei în catalogul bibliotecii sau pe Internet, formare pe diverse domenii, programe speciale pentru copii în timpul vacanţelor (mai ales în timpul vacanţelor de vară), etc.
Un simplu amănunt relevant : bibliotecile publice şi Biblioteca Naţională a Québec-ului sunt închise doar lunea, iar cele universitare doar noaptea. Fără îndoială, competenţele bibliotecarului din Canada şi serviciile asigurate de bibliotecile publice nu sunt diferite de cele din altă parte din lumea contemporană în care tehnologia de ultimă oră îşi face loc cu prioritate în munca de bibliotecă.
Am încercat să redau concret, deşi foarte succint, competenţele cerute bibliotecarului în Canada, avantajele principale ale reţelei de biblioteci publice şi maniera directă, simplă de a veni în întâmpinarea cerinţelor utilizatorului într-o bibliotecă publică canadiană.
Simona Actarian
Preluat din:
Asociatia bibliotecarilor din Biblioteca Nationala a României. 2006. Câte ceva despre bibliotecile şi bibliotecarii canadieni. BIBLIOPOLIS 1-2: 13-17
http://abbnr.bibnat.ro/publicatii/bibliopolis1_2-06.pdf
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu